Marţi, 09 Martie 2010 00:04 Ultima actualizare în Marţi, 09 Martie 2010 00:15

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost scriitor, filolog şi om politic, membru fondator si presedinte al Academiei Române, fiind considerat cel mai important cititor din cultura română prepaşoptistă.
A invatat limba greaca inaintea celei romane. In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea şcolii de la „Sf.Sava”. A fost membru al asociatiilor „Societatea Literara” (1827), „Societatea Filarmonica” (1833) si intemeietor al „Curierului Romanesc” (1829) si „Curierului de ambe sexe” (1829) , tipograf, editor, poet – „Anatolida sau Omul şi forţele”,”O noapte pe ruinele Târgoviştei”, elegia „Dragele mele umbre”, mitul popular „Sburătorul”, prozator – „Domnul Sărsăilă autorul Conu Drăgan şi cuconiţa Drăgana”, critic, teoretician şi îndrumător literar în Regulile sau gramatica poeziei. De asemenea, in 1834, Radulescu a fost director al Şcolii de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură care avea rostul de a pregăti actori profesionişti.

H. Radulescu a fost implicat în evenimentele de la 1848  prin participarea la redactarea Proclamaţiei de la Islaz, fiind si membru în guvernul provizoriu.